Uche Erọn
Uche EkereAwaji Aaron (òrere Erọn me ubọk ige-inu ebi Obolo, iman: 19xx - chereyi) ìre ogwu Kiristien mè ogwu usọ usem òsibi isi ònan̄a me ido Naijiria. Ìnan̄a me Amadaka me Obolo agan̄ Mbum-ura. Ọmọ ìre ogwu usọ usem òsisi ikpa idọk. Îdasi ifuk ikpa ifo lek Usọ-ikwaan̄ Inama-inu sabum înikana ogwu usọ usem. Ìsi ikwaan̄ me SIL International, òrere uwu-ikwaan̄ ile òkirọ m̀week [research] ofolek usem me otutuuk linyọn̄. Ọmọ si ìre ogwu òkitaak chieen̄ ikpọ inu ekirọ me inu ofolek ikakana Ikpa Mbuban itap me esese esese usem.

Isi-ikpa
[nen̄e ge | nen̄e me ebon]Erọn ìkween̄ inu ofolek usọ-ikwaan̄ inama-inu me Lawrence Technological University me Southfield me Michigan, USA. Mgbọ îrọbe eyiya isan̄a, isisi ifuk inu ofolek usọ-usem me Uwu-ikpa Ile Texas me Arlingtọn, mè inirọ Diploma me Theology me All Nations Christian College me Ingilan, mè inirọ Ofia-ikpa me usọ-usem me Uwu-ikpa Ile Santa Barbara. Îkween̄ si Usem Iburu eyi Ikpa Mbuban me Uwu-ikpa Ile Iburu eyi Jeruselem. Me mgbidim, ìsi:
- Uwu-ikpa Ọdọ eyi Ntitiin̄ Metọdis me Amadaka
- Kwa Iboe Mission school Idah, me Agan̄-mkpulu Kogi
- St Gregory School, Kaduna
- Ibo Union School, Kano
- Ibo Union Seconsary School, Kano
- Uwu-ikpa Etete Birabil Memorial, Bori, Southeastern State
- Uwu-ikpa Ile Usọ-ikwaan̄ Lọrens
- Uwu-ikpa Ile Kalifọnia me Santa Babara
- Uwu-ikpa Ile Texas me Arlingtọn
Ikwaan̄ Îsibe
[nen̄e ge | nen̄e me ebon]- Igege owuwa ikpa òkikpa usem Obolo iwele
- Ogwu nteme me lek igege Ikpa Mbuban eyi usem Obolo
- Isasa ekiket inu ibe echili Uwu-ikpa usem iba eyi Obolo
Ubọk Ige-inu eyi Obolo
[nen̄e ge | nen̄e me ebon]Ubọk geelek îrebe mîbene ikige use Obolo me ikpa akọp acha inen sabum ọmọ oninin̄ me lek ikwaan̄ usem Obolo, ininin̄ kan̄ înin̄be me lek usem Obolo îsa ikpele njennyisi itap me Usem Obolo. Ọmọ omọnọ ubọk ige-inu eyi Obolo eyi Nikolas Faraclas ogebe iruk chieen̄ ikpọ mè inen̄e isun̄ inyi itat isan̄a, mè inyi, me acha 1991, ibe etap me ikpa eyi ubọk ige-inu eyi usem me ido Naijiria, òrere ikpa ekigwen Orthographies of Nigerian Languages. Inu yi îrọbe îrọ ibe usem Obolo isibi isi enenen me ido Naijiria.<p.17>
Atikulu me Ikpa ebi Usọ-usem
[nen̄e ge | nen̄e me ebon]Erọn îge esese atikulu ofolek usem Obolo itap me esese ikpa ebi usọ-usem echi ekigon me ibot mgbọ. Usini me lek atikulu cha ìre:
- Grammaticisation of the Verb "Say"...
Ikpa Îgebe
[nen̄e ge | nen̄e me ebon]Erọn îge ikpa Òkikpa Usem Obolo Iwele, kubọk eyi ekigwen Tense and Aspects in Obolo: Grammar and Discourse. Ikpa yi îmọnọ mgbọ isa ikpa iwele me onineen̄ me onineen̄ ike ebi Obolo ekitumu usem kiban̄ mè ikpa si ike esese ikọ me emen usem yi ekinwene igọọk me lek mgbọ mè inu ekiweek itutumu. Ikpa yi ìre ikpa òsisibi isi enenen me etete ikpa echi egebe ibak usem Obolo.<Eng for ann> Îsan̄a esese esese uja inu òkup me usem Obolo ijeen̄ linyọn̄. Me mgbidim, ìge:
- Interpropositional Relations in Obolo
- Tense and Aspects in Obolo Grammar and Discourse
Ikpa Mbuban eyi Usem Obolo
[nen̄e ge | nen̄e me ebon]Ọmọ ore ogwu òkitap chieen̄ ikpọ inu ekirọ me lek ikakana Ikpa Mbuban itap me usem Obolo, inyi Uwu Ikwaan̄ Usem Obolo. Ubọk geelek îrebe ke ìkare ọmọ osa nkeek ya inu mè ìre ibene ikwaan̄ ya, ire, usọ-ikaan̄ kan̄ mè irek ikwaan̄ kan̄ mè ifuk-ibot îkaan̄be ofolek usem, îsa ikpele ntap-ubọk inu inyi ikwaan̄ ya.
Uwu-ikpa Usem Iba eyi Obolo
[nen̄e ge | nen̄e me ebon]Ọmọ mèlek ogwu nwa, Marian Erọn, esa nkeek ichichili uwu-ikpa usem iba inu me Obolo. Me uwu-ikpa chi, ekisa usem Obolo ijeen̄ inu geelek, mè ikijeen̄ usem Ebeke kubọk agọọk-nkween̄ gaalek. Mege ebi Obolo ebenebe uwu-ikpa yi, ojelek inu òkup ikeyi ìkakup me agan̄ osiki me Naijiria, ilọ me lek eyi ebi Yoruba erọbe me owuwa acha òraraka. Me nkeek kè Ofia-ikpa Erọn, uwu-ikpa yi môje ikeya ire lek uwu-ikpa ile eyi usọ-ikwaan̄.